50.000 de persoane mor din cauza cancerului, iar 80.000 de noi cazuri sunt înregistrate anual. În contextul în care numărul medicilor oncologi a scăzut dramatic, ajungând în acest moment la sub 500 de medici oncologi care activează în toată țara, situația este cu mult mai dramatică mai ales că în România nu există încă un program național de îngrijiri paliative. Astăzi doar 7% din pacienţii cu boli incurabile pot beneficia la noi în țară de astfel de servicii.
În aceste condiții, afirmă Șef Lucr. Dr. Vladimir Poroch, vicepreședinte al Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative, medicul de familie are şi va avea un rol din ce în ce mai important în asigurarea îngrijirii paliative de bază, în comunitate, formă de îngrijire destinată pacienţilor cu nevoi mai puţin complexe, sau în esenţă pacienţilor mai puţin dificili. Am stat de vorbă cu prilejul unui alt eveniment dedicat medicilor de familie cu șef lucr. dr. Vladimir Poroch despre rolul medicului de famile în acest context.
Șef Lucr. Dr. Vladimir Poroch va fi prezent în calitate de lector și în cadrul celei de-a XIII-a ediții a conferinței regionale „Medicina de familie – prima linie în asistența medicală” din 11-13 octombrie 2018 la care vă puteți înscrie completând formularul online aici: https://medicidefamiliebraila.ro/inscriere/
Vlad Poroch: „A fost demonstrat prin studii statistice riguroase un cost de 4.743 lei/an pentru acordarea îngrijirii paliative de bază pentru 10 bolnavi cu cancer de către medicul de familie.
Dacă toți cei 328 de medici de familie din România certificați în paliație (168 instruiți în proiectul anterior menţionat, iar restul cu atestat în paliație) ar acorda îngrijiri paliative de bază, valoarea totală a acestor intervenții ar fi de 1,55 milioane lei, pentru 3.280 pacienți. Dacă această sumă ar fi decontată de Casa Națională de Asigurari de Sănătate, ar fi necesară o suplimentare cu doar 0,1% a bugetului pentru asistența medicală primară (raportat la bugetul 2016 pentru asistența medicală primară: 1.515.724 mii lei, conform Situației privind bugetul Fondului Național Unic de Asigurari Sociale de Sănătate în perioada 1999-2016), ceea ce ar reprezenta un beneficiu enorm pentru pacienţi şi familiile lor realizat cu costuri minime.
Există o nevoie foarte mare de servicii de îngrijiri paliative, acest aspect fiind o reală problemă de sănătate publică, care se va acutiza în viitor odată cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.
Ce măsuri considerați că ar trebui luate de urgență, astfel încât situația să se schimbe în bine?
VP: Implementarea unei strategii coerente pentru dezvoltarea şi finanţarea serviciilor de îngrijiri paliative din România. De asemenea, cred că ar trebui identificate facilităţi de îngrijire pe termen lung a pacienţilor stabili, cu boli cronice, deoarece există o nevoie foarte mare de astfel de servicii, acest aspect fiind o reală problemă de sănătate publică, care se va acutiza în viitor odată cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. O componentă deosebit de importantă va fi asigurarea îngrijirii paliative de bază în comunitate, de către medicul de familie, în cabinetul acestuia sau la domiciliul pacientului, printr-un program de finanţare special destinat, care să permită medicului de familie să îi fie rambursate serviciile medicale prestate pentru pacienţii de paliaţie. În acest mod vor fi evitate spitalizările inutile, va fi redus disconfortul pacientului şi vor fi economisite resurse importante ale sistemului de sănătate. Nu în ultimul rând, trebuie asigurate mecanisme de finanţare acoperitoare pentru serviciile de îngrijiri paliative în general (adaptate tuturor componentelor strategice ale îngrijirii paliative: educaţie pentru (auto)îngrijire, îngrijire paliativă de bază în comunitate şi îngrijire paliativă specializată), finanţare care să pornească de fapt de la reforma sistemului de asigurări de sănătate.
Care considerați că este rolul medicului de familie în acest context?
VP: Aşa cum spuneam şi anterior, medicul de familie are şi va avea un rol din ce în ce mai important în asigurarea îngrijirii paliative de bază, în comunitate, formă de îngrijire destinată pacienţilor cu nevoi mai puţin complexe, sau în esenţă pacienţilor mai puţin dificili. Practic medicina de familie este cred specialitatea cea mai bine reprezentată în teritoriu, iar practicienii medici de familie se află cel mai aproape de nevoile celor aflaţi în suferinţă, bucurându-se în acelaşi timp de o mare încredere din partea pacienţilor pe care îi cunosc de ani de zile. Ce poate fi mai nobil decât faptul de a-ţi îngriji pacientul, de a fi un real sprijin pentru aceasta mai ales în ultima etapă a vieţii sale, perioadă în care poate atunci are cea mai mare nevoie de suportul şi de încrederea pe care i-o poate oferi DOCTORUL SĂU pe care îl cunoaşte de ani de zile, adică MEDICUL DE FAMILIE.
Ce poate recomanda în acest moment un medic de familie unui pacient care are nevoie de ingrijiri paliative?
VP: Poate să îi ofere începând de la sfaturi, educaţie pentru autoîngrijire pacientului, cât şi suport familiei acestuia, până la efectuarea unor manevre şi intervenţii farmacologice şi non-farmacologice cu scopul de a îi reduce suferinţa, pe toate cele patru planuri ale abordării holistice (fizic, psiho-emoţional, social şi spiritual) şi de a îi creşte calitatea vieţii, angrenând în îngrjirea pacientului şi alţi profesionişti specifici echipei de îngrijiri paliative.
Interviul integral aici: http://houston.ro/in-romania-150-000-persoane-au-nevoie-anual-de-ingrijiri-paliative-dintre-care-peste-60-000-sunt-bolnavi-oncologici-dr-vladimir-poroch-vicepresedinte-al-asociatiei-nationale-de/